Personaj controversat al jocurilor politice din perioada Renasterii, o autentica "femeie fatala" folosita de familia sa pentru consolidarea puterii, Lucrezia Borgia s-a nascut la 18 aprilie 1480, cu 12 ani inainte ca tatal sau, Rodrigo Borgia (spaniol aragonez) sa ajunga suveran pontif cu numele de Alexander al VI-lea. Se spune despre Lucrezia ca a devenit simbolul machiavelismului de cea mai joasa speta, in care coruptia politica este asociata cu coruptia sexuala. Natura a fost generoasa cu fiica viitorului papa (si a amantei sale, Vannozza dei Cattanei): avea parul blond lung pana la genunchi, o figura adorabila si un piept bine proportionat.
In aceasta situatie, ea a devenit inca de pe la 11 ani un subiect de casatorii aranjate si desfacute, dupa interesul politic al tatalui, dar si al fratilor sai, in special al lui Cesare Borgia. Dupa mai multe jocuri de culise, Lucrezia este casatorita la 13 ani cu puternicul om politic si militar Giovanni Sforza, dar foarte repede interesele papale duc la un divort fortat si rusinos, anularea mariajului facandu-se dupa ce Sforza a acuzat-o de incest paternal si fraternal... A doua casatorie, cu Alfonso de Aragon, s-a terminat dramatic, intrucat interesele aliantelor au condus la asasinarea acestui sot de catre Cesare Borgia.
A treia casatorie si ultima, cea cu Alfonso Este, duce de Ferrara (1502) a debutat spre finele domniei papei Alexander al VI-lea si ambii soti au vrut sa dea impresia de casnicie impecabila. Numai ca dincolo de imaginea publica, Lucrezia nu si-a putut "domestici" comportamentul sau libertin si a avut mai multi amanti, incepand chiar cu cumnatul Francesco Gonzaga. Dar celebre prin intensitatea lor au fost iubirile pentru poetul Pietro Bembo (un erudit care a ajuns cardinal) si soldatul francez Chevalier Bayard. De la acesta ne-a ramas o caracterizare expresiva: Lucrezia era "o perla printre femei"...
In acesta conjunctura, succesiunea de sarcini si avorturi au condus la complicatii si la moartea Lucreziei Borgia in 1519, la numai 39 de ani. Trei secole mai tarziu, poetul Byron a vizitat (1816) Biblioteca Ambrosiana din Milano si a reusit sa achizitioneze o suvita din parul femeii fatale.
PAUL IOAN
Niciun comentariu: